In Memoriam Regina Ana

Regina Ana, consoarta Regelui Mihai, reprezinta un model al calitatilor umane regale: devotament, loialitate, naturalete, simplitate si optimism. Dumnezeu s-o odihneasca!

*

Devotamentul său pentru Regele Mihai şi familia regală, normalitatea manierelor şi naturaleţea sa au conturat imaginea Reginei Ana în România postdecembristă, imagine care o plasează printre personalităţile pe care România le-a dobândit, dar le-a folosit prea puţin.

Educaţia primită de Regina Ana, etica muncii în spiritul catolic, experienţa războiului, dar şi a vieţii în exil i-au conturat o puternică personalitate. Aceasta s-a născut la Paris pe 18 septembrie 1923, fiind fiica Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margrethe a Danemarcei. Pe filieră maternă, Regina Ana este strănepoata Regelui Christian IX al Danemarcei. Tot pe filiera maternă, bunica sa Principesa Marie d’Orléans se căsătorise cu Principele Valdemar, fiul Regelui Christian IX al Danemarcei. Pe filiera paternă, bunica era Infanta Portugaliei, iar bunicul, Duce de Parma şi Piacenza, a fost ultimul suveran al acestui ducat înainte de unificarea cu Italia. De la 16 ani Ana de Bourbon-Parma era refugiat, la 19 ani a plecat la război sub culorile Franţei, învăţând să fie infirmieră, mecanic şi şofer de ambulanţă, conducând prin câmpuri minate, continuând viaţa militară până la sfârşitul războiului în Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg, Germania, a fost pe trei continente între 1941-1945, iar în primăvara lui 1945 a primit decoraţia franceză Crucea de Război.

Frumuseţea şi spontaneitatea Principesei Ana l-au cucerit pe monarhul României de la prima întâlnire din noiembrie 1947 la Londra, cu ocazia căsătoriei Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Principele Philip Mountbatten. Importanţa acestei întâlniri a fost semnalată imediat de diplomaţii români acreditaţi la Londra. Pe 26 noiembrie Legaţia României din Londra trimitea o telegramă ministrului afacerilor străine, Ana Pauker, comunicând:

Regele părăseşte Vineri Londra, oprindu-se în Elveţia…. Din izvor sigur, Negel mi-a spus că „aduce în ţară o veste bună”. Cred că este vorba despre căsătoria Regelui. Se vorbeşte despre principesa Bourbon-Parma cu care a fost văzut foarte deseori aici. În suita Regelui se vorbeşte cu insistenţă despre posibilitatea căsătoriei. Principesa a fost tot timpul războiului în armata lui De Gaulle, împreună cu fratele ei, principele Michel Bourbon-Parma.

Atenţia autorităţilor române a fost îndreptată asupra viitoarei mirese a Regelui Mihai. Presa internaţională deopotrivă încerca să obţină scurte interviuri de la Regina-Mamă Elena prin care să cunoască amănunte despre Principesa de Bourbon-Parma. Rapoarte ale serviciilor secrete de informaţii consemnau: ştirile sosite de curând din Elveţia arată că Regele Mihai al României va cere curând guvernului său permisiunea de a se căsători cu Principesa Ana de Bourbon. Sâmbătă la Copenhaga circulau numeroase zvonuri în legătură cu persoana ce va reprezenta familia regală daneză la căsătoria din Bucureşti. Este probabil că îndatoririle oficiale ale Regelui Frederic nu-i vor permite lui sau Reginei Ingrid să meargă la Bucureşti, astfel că se acceptă aproape unanim ca familia regală să fie reprezentată de succesorul la tronul regal, principele Knud,  care este fratele regelui. Pe de altă parte, la Lausanne, ştirile în legătură cu logodna dintre Regele Mihai în vârstă de 26 de ani şi tânăra principesă daneză, au fost confirmate de maiorul Vergotti, secretarul particular al Regelui. El a afirmat că Regele va cere permisiunea guvernului său “probabil în cursul săptămânii viitoare”. Regina-Mamă Elena a României, Ducesa de Aosta, şi principesa Ana se află în prezent la un hotel din împrejurimile oraşului Lausanne.  Dar abdicarea impusă de comunişti Regelui Mihai a însemnat începutul exilului. La scurt timp după acel moment nefast, Principesa Ana Bourbon-Parma a fost intervievată, ştirea difuzându-se la postul de radio Londra pe 1 ianuarie 1948. Principesa a declarat:

„Oriunde va merge, îl voi urma. Abdicarea a fost o surpriză pentru mine. Am auzit ştirea la radio”.

În cele din urmă, căsătoria Regelui Mihai cu Principesa Ana de Bourbon-Parma a avut loc pe 10 iunie 1948, în Sala Tronului a Palatului regal din Atena. Regina Ana a fost întotdeauna cea care şi-a dedicat viaţa familiei, soţului şi copiilor. Fiica sa mai mare, Principesa Moştenitoare Margareta spunea despre mama sa că „este o fiinţă energică, tonică şi mereu şi-a păstrat bucuria de a trăi. Regina a fost mereu o personalitate autentică, în căutare de spontan, un om care a fugit mereu de convenienţe”. După ce s-a mutat cu familia la reşedinţele din Anglia sau Elveţia, viaţa Reginei a fost asemănătoare oricărei mame, îşi ducea fetele la şcoală, le pregătea, rezolva treburile cotidiene din casă. Cu toate acestea Regina Ana recunoştea că:

„cea mai mare suferinţă a noastră în exil a fost faptul că nu aveam posibilitatea de a spune lumii ceea ce ştiam foarte bine, fiindcă lumea nu era dispusă să asculte adevăruri pe care istoria le-a confirmat”.

Anii de exil alături de Rege au fost pentru Regina Ana ani de aşteptare, dedicaţi familiei sale. După 1989 l-a însoţit pe Regele Mihai, în majoritatea activităţilor care vizau susţinerea României, dar a fost alături şi atunci când autorităţile postdecembriste l-au expulzat pe Rege din ţară în decembrie 1990, apoi în vizita istorică de Paşte din aprilie 1992 în România,  precum şi în alte momente după 1997. România pentru Regina Ana a fost patria visată, la inima căreia a ajuns poate nedrept de târziu. ©Diana Mandache

***

Bibliografie generală:

Principele Radu, Regina Ana: un război, un exil, o viață, Humanitas, 2006

Diana Mandache, Exilul Regelui, Curtea Veche Publishing, 2016.

Diana Mandache, Patrie și Destin. Principesa Moștenitoare a României, Litera, 2012.

Pe blogul meu royalromania.wordpress.com vezi anuntul de ieri ‘Queen Anne of Romania has died’

 

2 thoughts on “In Memoriam Regina Ana

  1. Sufletul si spiritul ei ramane langa cei dragi in România. In asta includ pe Regele Mihai si familia ei în care se afla si nepotul sau Principele Niculae si tot poporul român pentru care si-a sacriicat toată viața inclusiv bătrânetea. Ca simplă prințesă muritoare ar fi putut s-o ducă mult mai bine. Lin, frumos, confortabil și egoist, dar a fost și a rămas soție, mamă, bunică si Regină.
    Dumnezeu s-o asculte in rugile ei pentru ȚARĂ.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s