Lansare de carte: ‘Bijuteriile Reginei Maria’, 18 Februarie, 18.30, Carturesti (Lipscani)

Buna, Luni 18 februarie 2019 la ora 18.30 va invit sa fim impreuna cu prilejul lansarii oficiale a cartii mele „Bijuteriile Reginei Maria”, publicata de editura Corint, un proiect sustinut de Kultho.

Este o carte fara brizbizuri 🙂 doar istorie fascinanta! Va astept cu drag, Diana M.

Duana Mandache-Bijuteriile Reginei Maria

Reclame

Noua mea carte: Bijuteriile Reginei Maria

Istoria bijuteriilor regale, ca și a altor piese din metale prețioase cu valoare istorică, a fost metamorfică, regimul politic și legislația conturându-le drumul. Amintirea bijuteriilor reginei Maria se mai regăsește în fotografiile de epocă, în desenele inventarului din 1900, dar și într-o serie de documente precum listele bijuteriilor din 1902, corespondența, facturi, testamente sau alte acte. Multe din bijuteriile Mariei au fost pierdute în Rusia bolșevică, doar puține s-au mai păstrat, o parte sunt exponate de muzeu, altele au intrat în posesia familiei după moartea reginei, destinul lor identificându-se cu cel al moștenitorilor. Din vechile imagini a supraviețuit spiritul unei principese, apoi regine, posesoare a unei frumoase colecții de bijuterii, de la stilul victorian la stilul bizantin Theodora, de la un Art Nouveau impregnat de personalitatea sa histrionica la moda Art Deco mult simplificată, dominată în ultima parte a vieții de perle și diamante.

Diana Mandache's Weblog

„Queen Marie’s Jewels” (Bijuteriile Reginei Maria), Romanian language, 160 pages, 28 x 24 cm, hardback, dustcover, colour Ill., Corint publishing house, Bucharest, December 2018.

The historical record of Queen Marie’s jewels has been one highly conditioned by the shifting grounds of the intervening political regimes and legislations. Many of them were thus lost or scattered in many places, but their memory and beauty can still be glimpsed in old photographs, and more compellingly in newly discovered drawings from the 1900 or documents such as the list of her jewels compiled in 1902, her correspondence, bills and her will. Many of Marie’s jewels were lost in the maelstrom of the Bolshevik Revolution, and only a few survived, a part of which can now be admired as museum exhibits, while others became family heirlooms after her death, imprinting the destiny of their inheritors. The old photographs and drawings exude the spirit of…

Vezi articolul original 59 de cuvinte mai mult

Noua carte: MIGNON

Buna, acum cateva zile am primit din tipar noua mea carte – „Mignon, Principesa Romaniei. Regina Iugoslaviei” publicata la Curtea Veche,  276 pagini. Cititorii blogului cred ca ar putea fi interesati de lecturarea incitantei aparitii editoriale, care pentru prima data reuneste date importante din viata acestei regine din Balcani. Personalitatea si destinul ei au fascinat in primul rand cele doua tari de care a fost puternic legata, Romania si Iugoslavia. Apoi prin intermediul comunitatii sarbe/iugoslave aflate in exil a fost pastrata memoria unei regine iubite.

Diana Mandache, „Mignon. Principesa Romaniei. Regina Iugoslaviei”, Curtea Veche, Septembrie 2018, 276 pagini.

 

M2a

https://www.curteaveche.ro/autori/diana-mandache/mignon.html

https://www.curteaveche.ro/autori/diana-mandache/pachet-diana-mandache.html

 

 

O altfel de filozofie a sufletului: Charlotte Casiraghi

Despre pasiuni triste si vesele, o filozofie a sufletului in „Arhipeleagul pasiunilor”, o carte de principesa de Monaco Charlotte Casiraghi și profesorul ei Robert Maggiori.

 

„Credinţa nu este cea adevărată decât dacă te face fericit sufleteşte şi fericit pe lumea aceasta cât şi pe lumea cealaltă”, Regele Mihai 1939

Elevul Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, Principe Mostenitor al Romaniei. Lucrare la religie. (In colţul din stânga sus este semnat Mihai, iar in dreapta data: 9 februarie 1939)

Astazi m-am gandit sa va prezint extrase dintr-o interesanta lucrare intitulata ‘Religia şi ştiinţa’, notată cu 9 de către Preotul Nicolae Popescu. Am ales acest subiect gândidu-mă şi la deviza Casei Regale – Nimic fără Dumnezeu:

 „Domeniul religiei este în lumea supranaturală, cu nimic aproape de pământ. Ştiinţa îşi are domeniul în lumea materială, o lume pipăibilă.

Metodele cu care lucrează sunt raţiunea, observarea, experienţa şi credinţa. Aceste metode depind de direcţia pe care o luăm în cercetarea ei. De ex. în şt.naturale, geografie, fizică, chimie etc. Religia însă nu putem zice că are propriu-zis metode, dar ca un fel de metodă este credinţa. Am văzut că şi la ştiinţe întâlnim credinţă. Dar!… credinţe şi credinţe. …. Eu unul nu cred că se poate apropia întru nimic credinţa religioasă cu cealaltă, din cauză că religia este aşa de măreaţă, ceva fără infinit, atât de divină că mie nu-mi vine să mă gândesc la vreo apropiere. Credinţa în Dumnezeu este aşa de splendidă că te înalţă sufleteşte. Credinţa ştiinţei este ceva cu totul material…”

În final Principele Moştenitor concluzionează impresia sa despre semnificaţia credinţei, indiferent de domeniul în care este regăsită:

„Eu zic că acea credinţă nu este cea adevărată decât dacă te face fericit sufleteşte şi fericit pe lumea acesta cât şi pe lumea cealaltă”.

La finalul lucrării sunt scrise aprecierile profesorului Pr.Popescu: „Tratare deosebită de carte [diferit faţă de manual –n.a.] şi de lămuririle clasei. Îmbucurătoare libertate. Ar fi trebuit mai largă expunere”. Regele insa sintetizase sublim credinta sa…



daca citati va rog sa mentionati autorul blogului, sursa ANR

O conferinta pe tema anilor formatori ai Regelui Mihai a fost sustinuta pe 15 ianuarie 2014

afis_dianavalentinmandache_15-sau-16-ian2014-001

 

„Mostenirea Elenei Lupescu si statul comunist”


Cu 40 de ani în urmă succesiunea Lupescu a reprezentat un subiect care a înfierbântat o scenă mai puțin vizibilă a României comuniste. Interesant este cum interacționează în rețele tip pânze de păianjen firme de avocatură sau case de licitații, prieteni și rude, servicii secrete, ajungând uneori să se întrepătrundă pe un teritoriu comun, să se întâlnească din obligație sau în mod voit, să colaboreze sau să conteste decizii, constituindu-se într-unul dintre procesele internaționale importante ale epocii Ceaușescu. În acest demers au fost implicate mai multe state prin contactele pe care autoritățile române le-au inițiat îndeosebi în Portugalia, Elveția, Spania, Franța, Olanda, R.F. Germania, Anglia, Brazilia, Mexic, SUA, Canada.
Procesele deschise de statul comunist în cazul succesiunii Lupescu au reprezentat exemplul clasic al modului de lucru al personalului diplomatic, juridic și cultural, infiltrat de securitate, parte dintr-un sistem aflat sub comanda regimului totalitar, limitat din interiorul său de solicitările financiare pe care le presupunea orice acțiune judiciară internațională de anvergură. Diana Mandache

http://www.curteaveche.ro/mo-tenirea-elenei-lupescu-i-statul-comunist.html

Noua mea carte la Gaudeamus

‘Mostenirea Elenei Lupescu si statul comunist’ – Lansarea va avea loc la Gaudeamus – sambata 25 noiembrie, ora 18, standul Curtea Veche Publishing (Romexpo). Va astept pe toti cei interesati de istorie, DM