Lansare de carte – Castelul Bran – Sambata 27 mai, ora 14 #Bookfest!

Celor interesati de Castelul Bran, dar si de un intreg univers regal le adresez invitatia de a participa la un eveniment organizat de Curtea Veche Publishing  in cadrul Bookfest. Cartea „Castelul Bran. Romantism si regalitate” pe care am publicat-o recent va fi lansata sambata 27 mai incepand cu ora 14 (Pavilionul C2).

Alaturi de mine vor lua cuvantul istoricul Andrei Muraru si jurnalista Camelia Csiki.

Va asteptam cu drag! ❤

Invitatie Castelul Bran

„Castelul Bran. Romantism si regalitate”

Abia am primit din tipar primul exemplar din noua mea carte „Castelul Bran. Romantism si regalitate” ❤  (216 pagini, cartonata, supracoperta), Curtea Veche Publishing, mai 2017. Din cuprins:

Castelul din Transilvania: Istorie si mit

Metamorfoze interbelice: Ultima romantica. Brana, Liman si Regina. Furnizori

Amintiri din Paradisul Linistii: Atmosfera Branului. Refugiu. Ultimul drum.

Mostenirea: Pentru Ileana. Un jurnal inedit. Plecarea in exil. Revedere neasteptata

Sper sa va placa! Alte detalii in curand.

Cartea o gasiti online la Curtea Veche Publishing . Daca sunteti interesati si de alte carti pe care le-am publicat la Curtea Veche, click aici

Primii ghiocei

Ghiocei langa Balcic, fotografiati langa o harta a zonei Marii Negre, tiparita la Londra, 1794. Va doresc o primavara frumoasa!

Fila dintr-un vechi Caiet de Amintiri

Anul trecut postam cateva file dintr-un caiet de amintiri victorian, din Romania sfarsitului de secol XIX. Astazi o noua fila pentru voi, cu flori presate si amintiri din 1895:

 

Watermark : Principesa Elisabeta

Cand privesti mai atent poti descoperi lucruri neasteptate. Astazi a fost o zi  mai buna cand in liniste mi-am pus ordine in idei, hârtii.  Am revenit asupra unei scrisori trimisa de la Palace Hotel  scrisa pe hârtie cu emblema „Palace Hotel, Boulevard Elisabeth 16”; in background se poate observa un watermark cu principesa Elisabeta, pe „ivory paper Princess Elisabeth”. DM

(c) DM
PS alte imagini din categoria efemera pe contul meu Instagram

Lansare de carte: „Viva Regina Maria!”, Joi 17 Noiembrie ora 18, la Gaudeamus

Dragi cititori ai blogului,

Am placerea sa va invit alaturi de editura Corint, Joi 17 noiembrie  incepand cu ora 18 la lansarea unei minunate carti despre Regina Maria intitulata:  VIVA REGINA MARIA!

Volumul este o contribuție la istoriografia primului razboi mondial și regalitate in context european.

Din continutul cărții:

  • Rude și alianțe
  • Pro-Antanta
  • Războiul
  • Misiune la Paris și Londra
  • Noi frontiere
  • Propagandă, mediatizare, mit
  • Album
  • Corespondența Reginei Maria cu mama sa, Ducesa de Coburg (1914 – 1920)

Purtând aura augustei sale ascendențe, Regina Maria a devenit neașteptat de populară în anii războiului, se metamorfozase în regina ocrotitoare a soldaților, arătând un curaj deosebit, fiind în spitale alături de bolnavii de tifos. A vizitat și a încurajat militarii răniți, orfanii de război, dar și copiii din satele sărace ale Moldovei, a organizat spitale, ambulanțe și cantine. A sprijinit Crucea Roșie română și a colaborat cu societățile similare ale Aliaților. Mai mult, a purtat corespondență cu șefi de stat, verii săi, prezentând situația politică a țării, iar cu personalități ale Conferinței de pace de la Paris a vorbit despre oameni, frontiere, drepturi istorice și alianțe.

În materialele propagandistice din războiul alături de Antanta o regăsim pe Regina Maria purtând costumul de soră de caritate, Crucea Roșie fiind sub înaltul său patronaj. În perioada păcii impuse de Puterile Centrale, regina apare fotografiată în costum tradițional românesc semnificând identitatea națională. Sosirea triumfală în București alături de Rege și de Aliați o înfățișează pe suverană purtând uniforma militară, de colonel al Regimentului 4 Roșiori. Fiecare dintre cele trei costume definește o simbolistică națională asociată personalității sale. Nu toate reginele consoarte din anii de război erau reprezentate de presă în aceste trei ipostaze. Prin acordul mediatizării propriei imagini în costum de soră medicală, în veșminte tradiționale românești sau în uniformă militară, Maria a transmis un mesaj politic.

Diana Mandache

1-v-040
O reculegere simbolica a suveranilor la mormantul celui ce infaptuise prima unire la 1600

Citește în continuare „Lansare de carte: „Viva Regina Maria!”, Joi 17 Noiembrie ora 18, la Gaudeamus”

La Multi ani MS Regelui Mihai! Ani formatori

La multi ani, MS Regelui Mihai!

Lucrare scrisa la religie a Principelui Mostenitor Mihai. Tema: Religia si stiinta. Nota si comentariile apartin preotului Nicolae Popescu

Anii formatori sunt fascinanti mai ales in cazul unui viitor monarh!

Lectura recomandata: https://jurnaldeistoric.wordpress.com/2013/11/22/lansarea-cartii-regele-mihai-album-istoric-instantanee-foto-presa/

Vezi si http://wp.me/p1fFMQ-1L1

In Memoriam Regina Ana

Regina Ana, consoarta Regelui Mihai, reprezinta un model al calitatilor umane regale: devotament, loialitate, naturalete, simplitate si optimism. Dumnezeu s-o odihneasca!

*

Devotamentul său pentru Regele Mihai şi familia regală, normalitatea manierelor şi naturaleţea sa au conturat imaginea Reginei Ana în România postdecembristă, imagine care o plasează printre personalităţile pe care România le-a dobândit, dar le-a folosit prea puţin.

Educaţia primită de Regina Ana, etica muncii în spiritul catolic, experienţa războiului, dar şi a vieţii în exil i-au conturat o puternică personalitate. Aceasta s-a născut la Paris pe 18 septembrie 1923, fiind fiica Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margrethe a Danemarcei. Pe filieră maternă, Regina Ana este strănepoata Regelui Christian IX al Danemarcei. Tot pe filiera maternă, bunica sa Principesa Marie d’Orléans se căsătorise cu Principele Valdemar, fiul Regelui Christian IX al Danemarcei. Pe filiera paternă, bunica era Infanta Portugaliei, iar bunicul, Duce de Parma şi Piacenza, a fost ultimul suveran al acestui ducat înainte de unificarea cu Italia. De la 16 ani Ana de Bourbon-Parma era refugiat, la 19 ani a plecat la război sub culorile Franţei, învăţând să fie infirmieră, mecanic şi şofer de ambulanţă, conducând prin câmpuri minate, continuând viaţa militară până la sfârşitul războiului în Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg, Germania, a fost pe trei continente între 1941-1945, iar în primăvara lui 1945 a primit decoraţia franceză Crucea de Război.

Frumuseţea şi spontaneitatea Principesei Ana l-au cucerit pe monarhul României de la prima întâlnire din noiembrie 1947 la Londra, cu ocazia căsătoriei Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Principele Philip Mountbatten. Importanţa acestei întâlniri a fost semnalată imediat de diplomaţii români acreditaţi la Londra. Pe 26 noiembrie Legaţia României din Londra trimitea o telegramă ministrului afacerilor străine, Ana Pauker, comunicând:

Regele părăseşte Vineri Londra, oprindu-se în Elveţia…. Din izvor sigur, Negel mi-a spus că „aduce în ţară o veste bună”. Cred că este vorba despre căsătoria Regelui. Se vorbeşte despre principesa Bourbon-Parma cu care a fost văzut foarte deseori aici. În suita Regelui se vorbeşte cu insistenţă despre posibilitatea căsătoriei. Principesa a fost tot timpul războiului în armata lui De Gaulle, împreună cu fratele ei, principele Michel Bourbon-Parma.

Atenţia autorităţilor române a fost îndreptată asupra viitoarei mirese a Regelui Mihai. Presa internaţională deopotrivă încerca să obţină scurte interviuri de la Regina-Mamă Elena prin care să cunoască amănunte despre Principesa de Bourbon-Parma. Rapoarte ale serviciilor secrete de informaţii consemnau: ştirile sosite de curând din Elveţia arată că Regele Mihai al României va cere curând guvernului său permisiunea de a se căsători cu Principesa Ana de Bourbon. Sâmbătă la Copenhaga circulau numeroase zvonuri în legătură cu persoana ce va reprezenta familia regală daneză la căsătoria din Bucureşti. Este probabil că îndatoririle oficiale ale Regelui Frederic nu-i vor permite lui sau Reginei Ingrid să meargă la Bucureşti, astfel că se acceptă aproape unanim ca familia regală să fie reprezentată de succesorul la tronul regal, principele Knud,  care este fratele regelui. Pe de altă parte, la Lausanne, ştirile în legătură cu logodna dintre Regele Mihai în vârstă de 26 de ani şi tânăra principesă daneză, au fost confirmate de maiorul Vergotti, secretarul particular al Regelui. El a afirmat că Regele va cere permisiunea guvernului său “probabil în cursul săptămânii viitoare”. Regina-Mamă Elena a României, Ducesa de Aosta, şi principesa Ana se află în prezent la un hotel din împrejurimile oraşului Lausanne.  Dar abdicarea impusă de comunişti Regelui Mihai a însemnat începutul exilului. La scurt timp după acel moment nefast, Principesa Ana Bourbon-Parma a fost intervievată, ştirea difuzându-se la postul de radio Londra pe 1 ianuarie 1948. Principesa a declarat:

„Oriunde va merge, îl voi urma. Abdicarea a fost o surpriză pentru mine. Am auzit ştirea la radio”.

În cele din urmă, căsătoria Regelui Mihai cu Principesa Ana de Bourbon-Parma a avut loc pe 10 iunie 1948, în Sala Tronului a Palatului regal din Atena. Regina Ana a fost întotdeauna cea care şi-a dedicat viaţa familiei, soţului şi copiilor. Fiica sa mai mare, Principesa Moştenitoare Margareta spunea despre mama sa că „este o fiinţă energică, tonică şi mereu şi-a păstrat bucuria de a trăi. Regina a fost mereu o personalitate autentică, în căutare de spontan, un om care a fugit mereu de convenienţe”. După ce s-a mutat cu familia la reşedinţele din Anglia sau Elveţia, viaţa Reginei a fost asemănătoare oricărei mame, îşi ducea fetele la şcoală, le pregătea, rezolva treburile cotidiene din casă. Cu toate acestea Regina Ana recunoştea că:

„cea mai mare suferinţă a noastră în exil a fost faptul că nu aveam posibilitatea de a spune lumii ceea ce ştiam foarte bine, fiindcă lumea nu era dispusă să asculte adevăruri pe care istoria le-a confirmat”.

Anii de exil alături de Rege au fost pentru Regina Ana ani de aşteptare, dedicaţi familiei sale. După 1989 l-a însoţit pe Regele Mihai, în majoritatea activităţilor care vizau susţinerea României, dar a fost alături şi atunci când autorităţile postdecembriste l-au expulzat pe Rege din ţară în decembrie 1990, apoi în vizita istorică de Paşte din aprilie 1992 în România,  precum şi în alte momente după 1997. România pentru Regina Ana a fost patria visată, la inima căreia a ajuns poate nedrept de târziu. ©Diana Mandache

***

Bibliografie generală:

Principele Radu, Regina Ana: un război, un exil, o viață, Humanitas, 2006

Diana Mandache, Exilul Regelui, Curtea Veche Publishing, 2016.

Diana Mandache, Patrie și Destin. Principesa Moștenitoare a României, Litera, 2012.

Pe blogul meu royalromania.wordpress.com vezi anuntul de ieri ‘Queen Anne of Romania has died’