Funeraliile ASIR Maria Magdalena v. Holzhausen, Arhiducesa de Austria

Astazi 9 septembrie are loc inmormantarea Baronesei Maria Magdalena (Magi) von Holzhausen, Arhiducesa de Austria. Ceremonialul va avea loc la ora 14 in Salzburg la manastirea Sf. Petru. REQUIESCAT IN PACE!

Diana Mandache's Weblog

Baroness Maria Magdalena von Holzhausen, Archduchess of Austria, Dame of honour and devotion of the Sovereign Order of Malta, passed away on 18 August 2021.

The family will pray the Holy Rosary on 8 September at 6 pm in the Margaret Chapel in St. Petersfriedhof, Salzburg. The Holy Requiem and the burial will take place on 9 September at 2 pm in St. Peter’s Abbey, Salzburg . A Holy Mass will be read also on September 24 at 4.30 pm in St. Michael’s Church, Vienna.

My condolonces to the family

Rest in peace, dear Archduchess! You will be remembered and honoured!

Vezi articolul original

Baroneasa Maria Magdalena von Holzhausen, Arhiducesa de Austria a incetat din viata

ASRI Baroneasa Maria Magdalena von Holzhausen (n. 2 octombrie 1939) a incetat din viata in Salzburg (18 august 2021). Maria Magdalena (Magi) Baroneasa von Holzhausen, Arhiducesa de Austria, a fost fiica Principesei Ileana a Romaniei, Arhiducesa de Austria si a Arhiducelui Anton de Austria.

Pastrez o amintire calda, o personalitate remarcabila! Anul acesta am avut mai multe discutii cu ASRI. Tarziu in aceasta toamna voi publica o carte despre mama sa, Principesa Ileana a Romaniei. O parte din fotografiile din exil provin din colectia sa.

Rest in Peace, dear Archduchess!

A regretat ca niciodata nu ne-am intalnit, mi-a scris atat de frumos incat a fost ca un testament spiritual. Voi pastra toate aceste amintiri, multumesc pentru tot. Prima data mi-a scris in 2007, dupa ce publicasem Marie of Romania. Images of a Queen la Rosvall Royal Books.

Cu toate acestea am fost alaturi, despartite de protocol, cu prilejul ceremonialului reintoarcerii inimii Reginei Maria din noiembrie 2015, fotografii postate pe blogul meu in limba engleza. Si am mai fost impreuna in marea de oameni cu prilejul funeraliilor Regelui Mihai din decembrie 2017. Ultima carte pe care i-am impartasit-o a fost Bjuteriile Reginei Maria. In ultima conversatie mi-a marturisit ca daca nu voi mai primi un semn de la ea, atunci inseamna ca se va duce din aceasta lume. Regreta ca nu va mai vedea cartea la care lucram, despre Principesa Ileana, iubita sa mama. I-am facut cateva marturisiri, am simtit-o foarte apropiata. Sunt si alte detalii, care raman private. Despre ASRI au fost interviuri sarace, eu nu am retinut decat unul singur, cel pentru Ora Regelui, si acela modest. Arhiducesa a fost binecuvantata cu o familie frumoasa, sotul Baronul Hans von Holzhausen si copiii, Baronul Johannes von Holzhausen si fratii sai Georg si Alexandra von Holzhausen. Condoleante familiei!

RIP!

Baroneasa Maria Magdalena von Holzhausen & Baronul Hans von Holzhausen, MNIR, Bucuresti, 3 noiembrie 2015.

Foto Diana Mandache

Printesa Elena a Romaniei la Balcic

(c) Principesa Elena in una din gradinile in teresa din fata vilei „Tenha Yuvah”, Balcic, 1928. #BalciculRegineiMaria

„Credinţa nu este cea adevărată decât dacă te face fericit sufleteşte şi fericit pe lumea aceasta cât şi pe lumea cealaltă”, Regele Mihai 1939

Elevul Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia, Principe Mostenitor al Romaniei. Lucrare la religie. (In colţul din stânga sus este semnat Mihai, iar in dreapta data: 9 februarie 1939)

Astazi m-am gandit sa va prezint extrase dintr-o interesanta lucrare intitulata ‘Religia şi ştiinţa’, notată cu 9 de către Preotul Nicolae Popescu. Am ales acest subiect gândidu-mă şi la deviza Casei Regale – Nimic fără Dumnezeu:

 „Domeniul religiei este în lumea supranaturală, cu nimic aproape de pământ. Ştiinţa îşi are domeniul în lumea materială, o lume pipăibilă.

Metodele cu care lucrează sunt raţiunea, observarea, experienţa şi credinţa. Aceste metode depind de direcţia pe care o luăm în cercetarea ei. De ex. în şt.naturale, geografie, fizică, chimie etc. Religia însă nu putem zice că are propriu-zis metode, dar ca un fel de metodă este credinţa. Am văzut că şi la ştiinţe întâlnim credinţă. Dar!… credinţe şi credinţe. …. Eu unul nu cred că se poate apropia întru nimic credinţa religioasă cu cealaltă, din cauză că religia este aşa de măreaţă, ceva fără infinit, atât de divină că mie nu-mi vine să mă gândesc la vreo apropiere. Credinţa în Dumnezeu este aşa de splendidă că te înalţă sufleteşte. Credinţa ştiinţei este ceva cu totul material…”

În final Principele Moştenitor concluzionează impresia sa despre semnificaţia credinţei, indiferent de domeniul în care este regăsită:

„Eu zic că acea credinţă nu este cea adevărată decât dacă te face fericit sufleteşte şi fericit pe lumea acesta cât şi pe lumea cealaltă”.

La finalul lucrării sunt scrise aprecierile profesorului Pr.Popescu: „Tratare deosebită de carte [diferit faţă de manual –n.a.] şi de lămuririle clasei. Îmbucurătoare libertate. Ar fi trebuit mai largă expunere”. Regele insa sintetizase sublim credinta sa…



daca citati va rog sa mentionati autorul blogului, sursa ANR

O conferinta pe tema anilor formatori ai Regelui Mihai a fost sustinuta pe 15 ianuarie 2014

afis_dianavalentinmandache_15-sau-16-ian2014-001

 

Mihai I, Regele Romaniei, Regele Exilului Nostru

MS Regele Mihai a murit! Un rege a carui viata se identifica cu cea a Romaniei de aproape 100 de ani. Chiar si in exil puterea de simbol, de intruchipare a unui  sistem politic a insemnat la fel de mult. Pentru mine notiunea de libertate s-a regasit in personalitatea Regelui Mihai, pe care mi-l amintesc prima oara din mesajele  transmise prin intermediul radiourilor Europa Libera sau Vocea Americii, in anii comunismului. Destinul l-a purtat prin perioade istorice diferite  de la perioada interbelica, al doilea razboi mondial, la ascensiunea comunismului si exilul regal continuat si dupa caderea Cortinei de Fier. A intalnit lideri internationali pe care ii stim doar din carti, fotografii sau filme. Destinul Regelui a reprezentat drumul catre mantuire, Regele avand imaginea unui martir.

(c) DM

Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei Elena (n. principesă a Greciei), s-a născut la Castelul Foişor pe 25 octombrie 1921. Numele de Mihai a fost ales după cel al legendarului voievod Mihai Viteazul, simbolizând ideea de unitate, într-un context ce urma unirii de la 1918 și a recunoașterii acesteia în cadrul Conferinței de pace de la Paris. Nașterea nepotului Regelui Ferdinand aducea cu sine întărirea dinastiei române prin asigurarea continuității sale.

Încă de la naștere destinul este legat de cel al patriei, iar primul ceremonial, cel al botezului Principelui Mihai, a fost săvârșit în sacralitatea Sălii Tronului, semnificația fiind supremă.

Adeseori regalitățile s-au întrebat dacă este o binecuvântare sângele regal, „Is Royal Blood a Blessing?”, aşa cum își intitulase Regina Maria un articol publicat în presa vremii, cu referire la experiențele familiei regale române.  De formarea Principelui Mihai s-au îngrijit în prima perioadă mama sa Principesa Elena și bunica Regina Maria, iar după 1930 educația s-a aflat sub îndrumarea directă a tatălui, Regele Carol II, care crease un model de școală palatină. Lecțiile de matematică și fizică, chimie, română, geografie, sociologie, religie sau cele de drept sau istorie se constituiau datorită profesorilor în modele de structurare a gândirii. Sintezele privitoare la istoria familiei regale aveau menirea lor specială în instrucția moștenitorului Tronului. Pe lângă programa școlară și ideile pedagogice ale Regelui Carol II, Principesa-Mamă Elena a continuat să fie un model uman pe care Mihai avea să-l urmeze. Regele Mihai a avut drept monarh inspirațional pe fondatorul Dinastiei României, Regele Carol I, dar și pe Regele Pavlos al Greciei, unchiul pe linie maternă. Despre Regele Carol I, Mihai învățase la lecțiile de istorie, așa cum arată documentele școlare, suveranul model fiind descris în detaliu, avea “o inteligență ascuțită, rece și calculată, poseda un dezvoltat simț al realităților politice, al datoriei și onoarei, era foarte econom, un bun gospodar, era profund religios, având o fire aleasă, devotată țării sale pentru care a fost un adevărat ctitor[1].

Ceremoniile şi evenimentele regale au atras atenţia publicului, în mod special odată cu extinderea mijloacelor moderne de mediatizare. Dar şi până atunci presa scrisă, ziarele, revistele, prin intermediul articolelor însoţite mai întîi de gravuri, desene, apoi fotografii, toate au răspândit mesajul Coroanei române, popularizând imaginea monarhului şi a îndatoririlor faţă de patrie. În cazul Regelui Mihai acest lucru a fost cunoscut datorită celor două domnii, cea a regelui-copil și cea a tânărului monarh. În septembrie 1940, Mihai I se urcase pe tron pentru a doua oară, într-un context politic intern și geopolitic internațional tumultos. Citește în continuare „Mihai I, Regele Romaniei, Regele Exilului Nostru”