Jurnalul expozitiei “Marie de Roumanie, reine & artiste”

De 10 mai, un remember al expozitiei de la Palais du Tau din Reims si coperta jurnalului dedicat expozitiei, o formula sintetica de prezentare catre public, imbina text condensat si fotografiile cele mai reprezentative.

Reclame

„Marie de Roumanie, reine et artiste” o interesantă incursiune în universul simbolurilor reginei Maria

cropped-1.jpgMarie de Roumanie, reine et artiste – expoziție deschisă publicului între 13 aprilie-28 iulie 2019, la Palais du Tau in Reims, Franta.

Expoziția se deschide la 100 de ani de la vizita reginei Maria în istoricul loc al încoronării regilor Franței, unde Catedrala și palatul episcopal – Palais du Tau – erau afectate de bombardamentele germane în timpul Marelui Război.

Regina Maria s-a născut pe 29 octombrie 1875 la Eastwell Park în comitatul Kent din Marea Britanie, primind numele de Marie Alexandra Victoria. Era nepoata Reginei Victoria, tatăl fiind Ducele Alfred de Edinburgh, iar mama Ducesa Marie de Edinburgh, fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Principesa Maria de Edinburgh a copilărit la Eastwell Park, la castelul Windsor, apoi la Clarence House din Londra, petrecând anii formatori și la Coburg în Germania sau în Malta. Copilăria la Curtea regală britanică i-a marcat personalitatea, fiind crescută și educată în spirit victorian. Maria a participat la ceremoniale, a observat regulile care trebuiau respectate cu strictețe de către copiii regali, a învățat arta corespondenței, precum și a jurnalelor care trebuiau să consemneze principale evenimente și persoane întâlnite.

Căsătoria Mariei cu Ferdinand, moștenitorul tronului României, născut prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, o aduce într-o țară a Balcanilor, fapt care a nemulțumit-o pe regina Victoria dar și pe tatăl ei, Ducele de Edinburgh, care mai degrabă o vedeau căsătorită în Anglia cu prințul George, devenit mai tâziu regele George al V-lea. În noua patrie, România, principesa Maria avea să devină promotoarea Art Nouveau-lui, modelându-și interioarele palatelor și chiar realizând designuri în acest stil. În același timp a promovat stilul arhitectural neo-românesc ca și arta etnografică, ea însăși dând exemplu prin portul inedit al costumelor tradiționale românești.

Maria a fost una din cele mai fotografiate personaje regale, multitudinea cărților poștale, a fotografiilor, gravurilor, a materialelor publicitare au creat din ea un personaj legendar. Ea a devenit cunoscută în epocă  ca principesa artist, regina scriitor, regina infirmieră, dar mai ales regina diplomat. Contribuția sa a fost esențială în susținerea intrării României în Marele Război de partea Antantei. Apoi, vizita informală la Paris și Londra din primăvara lui 1919, în perioada Conferinței de pace, a definit-o ca un «ambasador irezistibil» și decisiv al României, având o serie de întrevederi cu lideri ai conferinței. Cu 100 de ani în urmă, în aprilie 1919 Regina Maria înainte de pleca din Franța a ținut să viziteze Catedrala din Reims, moment pe care-l considerase unul din cele mai emoționante, relatând ziarului Excelsior: „În Reims, în fața ruinelor Franței distruse, care-mi aminteau de România devastată, cu o inimă plină de dureri asemănătoare, am contemplat ruinele sublime unde stătea catedrala mutilată, de neatins în frumusețea sa, ca simbol al credinței că nimic nu o poate distruge”.

Apoi turneele diplomatice din 1924 în fostele state aliate, alături de regele Ferdinand, sau vizita acesteia în SUA și Canada din toamna lui 1926, au conturat personalitatea sa charismatică, bucurându-se de o mediatizare internațională deosebită. Interviurile acordate presei de-a lungul timpului, conferinţele de presă pe care le organizase, o înfățișau ca pe un talentat diplomat ad-hoc, ea reușind să dea o nouă imagine României, punând-o pe hartă pentru mulţi dintre politicienii și jurnaliştii vremii. În anii 1930 a călătorit, a scris, petrecându-și cea mai mare parte a timpului la reședintele din Balcic, Bran sau la Cotroceni. Jurnalele sale consemnează detalii mai puțin știute din viața privată sau oficială, iar imaginea reginei s-a popularizat prin intermediul fotografiilor, cărților poștale, a materialelor publicitare care au făurit din ea un personaj legendar, dar și un martor veridic al istoriei.

După o suferință prelungită, Regina Maria moare pe 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor din Sinaia. Presa internațională avea să publice cu rapiditate știrea morții charismaticei regine, publicând în engleză, franceză, spaniolă, germană, vibrantul mesaj scris de Regină, intitulat “Țării Mele și Poporului Meu”, ce reprezenta incontestabila realizare a identității sale naționale.

Potrivit ultimei dorințe înscrisă în testament, Maria dorise ca inima să-i fie scoasă din piept. Regina în scrisoarea testamentară îi lăsase ultime îndrumări fiului ei, Regele Carol: “Vreau ca după moartea mea, inima să-mi fie scoasă din trup și îngropată în capela Stella Maris. On revient toujours à ces premiers amours, așa că m-am reîntors la mare, unde doresc ca inima mea să fie adusă… la Stella Maris. Am iubit locul pe care l-am creat, locul pe care l-am clădit”. Drumul inimii timp de 77 de ani a reprezentat o hartă a istoriei moderne a României, de la București la Balcic, Bran, din nou la București, iar din 3 noiembrie 2015, pentru că Balcicul nu mai este teritoriu național, Regele Mihai a decis mutarea acesteia la Sinaia, în camera de aur a castelului Pelișor, acolo unde regina s-a stins din viață.

Expoziția Marie de Roumanie, reine et artisteprezintă obiecte simbolice din colecția de odinioară a reginei. Expunerea dorește să transmită publicului personalitatea reginei României. Obiecte personale, bijuterii, monograme, creații artistice generate de leitmotivul său ‘Per Amore ad lucem’, regalia, toate ne poartă într-o lume a simbolurilor reginei României. Text (c) Diana M

Curator: Dr Diana Mandache, istoric (MNIR)

L’Union, 16 aprilie despre expozitia Marie de Roumanie, reine et artiste

LUnion 16 Avril 2019.JPG

Expozitie la Palais du Tau in Reims dedicata Reginei Maria

In cadrul Sezonului Franta-Romania se va vernisa in luna aprilie o interesanta expozitie consacrata Reginei Maria. Expozitia poate fi vizitata intre 13 aprilie-28 iulie 2019 la Palais du Tau in Reims.  Evenimentul este organizat de Centrul de monumente nationale din Franta si Muzeul National de Istorie a Romaniei, in colaborare cu Muzeul Peles. Am onoarea de a coordona acest eveniment impreuna cu Eve Bouzeret. Expozitia se deschide la 100 de ani de la vizita reginei Maria in istoricul loc al incoronarii regilor Frantei, unde Catedrala si palatul episcopal – Palais du Tau – erau afectate de bombardamentele germane in timpul Marelui Razboi.

Expozitia ‘Marie de Roumanie, reine et artiste’ prezinta 45 de obiecte-simbol din colectia de odinioara a reginei. Expunerea doreste sa transmita publicului personalitatea reginei Romaniei, nascuta principesa de Marea Britanie si Irlanda. Obiecte personale, bijuterii, monograme, creatii artistice generate de leitmotivul sau ‘Per Amore ad lucem’, regalia, toate ne poarta intr-o lume a simbolurilor reginei Romaniei. Diana Mandache

Lansare de carte: ‘Bijuteriile Reginei Maria’, 18 Februarie, 18.30, Carturesti (Lipscani)

Buna, Luni 18 februarie 2019 la ora 18.30 va invit sa fim impreuna cu prilejul lansarii oficiale a cartii mele „Bijuteriile Reginei Maria”, publicata de editura Corint, un proiect sustinut de Kultho.

Este o carte fara brizbizuri 🙂 doar istorie fascinanta! Va astept cu drag, Diana M.

Duana Mandache-Bijuteriile Reginei Maria

Noua mea carte: Bijuteriile Reginei Maria

Istoria bijuteriilor regale, ca și a altor piese din metale prețioase cu valoare istorică, a fost metamorfică, regimul politic și legislația conturându-le drumul. Amintirea bijuteriilor reginei Maria se mai regăsește în fotografiile de epocă, în desenele inventarului din 1900, dar și într-o serie de documente precum listele bijuteriilor din 1902, corespondența, facturi, testamente sau alte acte. Multe din bijuteriile Mariei au fost pierdute în Rusia bolșevică, doar puține s-au mai păstrat, o parte sunt exponate de muzeu, altele au intrat în posesia familiei după moartea reginei, destinul lor identificându-se cu cel al moștenitorilor. Din vechile imagini a supraviețuit spiritul unei principese, apoi regine, posesoare a unei frumoase colecții de bijuterii, de la stilul victorian la stilul bizantin Theodora, de la un Art Nouveau impregnat de personalitatea sa histrionica la moda Art Deco mult simplificată, dominată în ultima parte a vieții de perle și diamante.

Diana Mandache's Weblog

„Queen Marie’s Jewels” (Bijuteriile Reginei Maria), Romanian language, 160 pages, 28 x 24 cm, hardback, dustcover, colour Ill., Corint publishing house, Bucharest, December 2018.

The historical record of Queen Marie’s jewels has been one highly conditioned by the shifting grounds of the intervening political regimes and legislations. Many of them were thus lost or scattered in many places, but their memory and beauty can still be glimpsed in old photographs, and more compellingly in newly discovered drawings from the 1900 or documents such as the list of her jewels compiled in 1902, her correspondence, bills and her will. Many of Marie’s jewels were lost in the maelstrom of the Bolshevik Revolution, and only a few survived, a part of which can now be admired as museum exhibits, while others became family heirlooms after her death, imprinting the destiny of their inheritors. The old photographs and drawings exude the spirit of…

Vezi articolul original 59 de cuvinte mai mult

„Maria – Inima Romaniei”, 1 Decembrie ora 18 la ProTv

Cateva instantanee de la avanpremiera documentarului „Maria – Inima Romaniei” la Ateneu roman pe 27 noiembrie.

La ProTv pe 1 decembrie de la ora 18 sunteti invitati sa vizionati un documentar de 40 de minute despre Maria, regina inimilor noastre.