De 10 mai, un remember al expozitiei de la Palais du Tau din Reims si coperta jurnalului dedicat expozitiei, o formula sintetica de prezentare catre public, imbina text condensat si fotografiile cele mai reprezentative.
„Marie de Roumanie, reine et artiste” o interesantă incursiune în universul simbolurilor reginei Maria
„Marie de Roumanie, reine et artiste„ – expoziție deschisă publicului între 13 aprilie-28 iulie 2019, la Palais du Tau in Reims, Franta.
Expoziția se deschide la 100 de ani de la vizita reginei Maria în istoricul loc al încoronării regilor Franței, unde Catedrala și palatul episcopal – Palais du Tau – erau afectate de bombardamentele germane în timpul Marelui Război.
Regina Maria s-a născut pe 29 octombrie 1875 la Eastwell Park în comitatul Kent din Marea Britanie, primind numele de Marie Alexandra Victoria. Era nepoata Reginei Victoria, tatăl fiind Ducele Alfred de Edinburgh, iar mama Ducesa Marie de Edinburgh, fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Principesa Maria de Edinburgh a copilărit la Eastwell Park, la castelul Windsor, apoi la Clarence House din Londra, petrecând anii formatori și la Coburg în Germania sau în Malta. Copilăria la Curtea regală britanică i-a marcat personalitatea, fiind crescută și educată în spirit victorian. Maria a participat la ceremoniale, a observat regulile care trebuiau respectate cu strictețe de către copiii regali, a învățat arta corespondenței, precum și a jurnalelor care trebuiau să consemneze principale evenimente și persoane întâlnite.
Căsătoria Mariei cu Ferdinand, moștenitorul tronului României, născut prinț de Hohenzollern-Sigmaringen, o aduce într-o țară a Balcanilor, fapt care a nemulțumit-o pe regina Victoria dar și pe tatăl ei, Ducele de Edinburgh, care mai degrabă o vedeau căsătorită în Anglia cu prințul George, devenit mai tâziu regele George al V-lea. În noua patrie, România, principesa Maria avea să devină promotoarea Art Nouveau-lui, modelându-și interioarele palatelor și chiar realizând designuri în acest stil. În același timp a promovat stilul arhitectural neo-românesc ca și arta etnografică, ea însăși dând exemplu prin portul inedit al costumelor tradiționale românești.
Maria a fost una din cele mai fotografiate personaje regale, multitudinea cărților poștale, a fotografiilor, gravurilor, a materialelor publicitare au creat din ea un personaj legendar. Ea a devenit cunoscută în epocă ca principesa artist, regina scriitor, regina infirmieră, dar mai ales regina diplomat. Contribuția sa a fost esențială în susținerea intrării României în Marele Război de partea Antantei. Apoi, vizita informală la Paris și Londra din primăvara lui 1919, în perioada Conferinței de pace, a definit-o ca un «ambasador irezistibil» și decisiv al României, având o serie de întrevederi cu lideri ai conferinței. Cu 100 de ani în urmă, în aprilie 1919 Regina Maria înainte de pleca din Franța a ținut să viziteze Catedrala din Reims, moment pe care-l considerase unul din cele mai emoționante, relatând ziarului Excelsior: „În Reims, în fața ruinelor Franței distruse, care-mi aminteau de România devastată, cu o inimă plină de dureri asemănătoare, am contemplat ruinele sublime unde stătea catedrala mutilată, de neatins în frumusețea sa, ca simbol al credinței că nimic nu o poate distruge”.
Apoi turneele diplomatice din 1924 în fostele state aliate, alături de regele Ferdinand, sau vizita acesteia în SUA și Canada din toamna lui 1926, au conturat personalitatea sa charismatică, bucurându-se de o mediatizare internațională deosebită. Interviurile acordate presei de-a lungul timpului, conferinţele de presă pe care le organizase, o înfățișau ca pe un talentat diplomat ad-hoc, ea reușind să dea o nouă imagine României, punând-o pe hartă pentru mulţi dintre politicienii și jurnaliştii vremii. În anii 1930 a călătorit, a scris, petrecându-și cea mai mare parte a timpului la reședintele din Balcic, Bran sau la Cotroceni. Jurnalele sale consemnează detalii mai puțin știute din viața privată sau oficială, iar imaginea reginei s-a popularizat prin intermediul fotografiilor, cărților poștale, a materialelor publicitare care au făurit din ea un personaj legendar, dar și un martor veridic al istoriei.
După o suferință prelungită, Regina Maria moare pe 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor din Sinaia. Presa internațională avea să publice cu rapiditate știrea morții charismaticei regine, publicând în engleză, franceză, spaniolă, germană, vibrantul mesaj scris de Regină, intitulat “Țării Mele și Poporului Meu”, ce reprezenta incontestabila realizare a identității sale naționale.
Potrivit ultimei dorințe înscrisă în testament, Maria dorise ca inima să-i fie scoasă din piept. Regina în scrisoarea testamentară îi lăsase ultime îndrumări fiului ei, Regele Carol: “Vreau ca după moartea mea, inima să-mi fie scoasă din trup și îngropată în capela Stella Maris. On revient toujours à ces premiers amours, așa că m-am reîntors la mare, unde doresc ca inima mea să fie adusă… la Stella Maris. Am iubit locul pe care l-am creat, locul pe care l-am clădit”. Drumul inimii timp de 77 de ani a reprezentat o hartă a istoriei moderne a României, de la București la Balcic, Bran, din nou la București, iar din 3 noiembrie 2015, pentru că Balcicul nu mai este teritoriu național, Regele Mihai a decis mutarea acesteia la Sinaia, în camera de aur a castelului Pelișor, acolo unde regina s-a stins din viață.
Expoziția „Marie de Roumanie, reine et artiste” prezintă obiecte simbolice din colecția de odinioară a reginei. Expunerea dorește să transmită publicului personalitatea reginei României. Obiecte personale, bijuterii, monograme, creații artistice generate de leitmotivul său ‘Per Amore ad lucem’, regalia, toate ne poartă într-o lume a simbolurilor reginei României. Text (c) Diana M
Curator: Dr Diana Mandache, istoric (MNIR)
„Maria – Inima Romaniei”, 1 Decembrie ora 18 la ProTv
Cateva instantanee de la avanpremiera documentarului „Maria – Inima Romaniei” la Ateneu roman pe 27 noiembrie.
La ProTv pe 1 decembrie de la ora 18 sunteti invitati sa vizionati un documentar de 40 de minute despre Maria, regina inimilor noastre.
Diplomatie regala (1919), conferinta 17 iulie
Diplomatie regala (1919), conferinta pe care o voi sustine la Muzeul Cotroceni, 17 iulie ora 18. Un omagiu adus Reginei Maria, la 80 de ani de la moartea sa.
Iarnă extremă, ianuarie 1917
Anul 1917 incepuse cu multă zăpadă și temperaturi severe în Moldova, uniformele soldaților români nu erau corespunzătoare pentru o iarnă mult prea geroasă, lucru remarcat și de regina Maria în însemnările sale. Totul era alb, cerul și pamantul pareau unite de un alb infinit. Pe 16 ianuarie la Onești Regina Maria și Regele Ferdinand participaseră la o ceremonie de decorare. Fotografia este sugestivă, regele și regina însoțiți de ofițeri români, dar și de atașații militari ai Italiei și Belgiei asistă la parada trupelor române într-un sat din apropierea Oneștiului.
„Viva Regina Maria!”(Corint), Joi 17 noiembrie ora 18, Gaudeamus
Lansare de carte: „Viva Regina Maria!”, Joi 17 Noiembrie ora 18, la Gaudeamus
Dragi cititori ai blogului,
Am placerea sa va invit alaturi de editura Corint, Joi 17 noiembrie incepand cu ora 18 la lansarea unei minunate carti despre Regina Maria intitulata:
VIVA REGINA MARIA!
Volumul este o contribuție la istoriografia primului razboi mondial și regalitate in context european.
Din continutul cărții:
- Rude și alianțe
- Pro-Antanta
- Războiul
- Misiune la Paris și Londra
- Noi frontiere
- Propagandă, mediatizare, mit
- Album
- Corespondența Reginei Maria cu mama sa, Ducesa de Coburg (1914 – 1920)
Purtând aura augustei sale ascendențe, Regina Maria a devenit neașteptat de populară în anii războiului, se metamorfozase în regina ocrotitoare a soldaților, arătând un curaj deosebit, fiind în spitale alături de bolnavii de tifos. A vizitat și a încurajat militarii răniți, orfanii de război, dar și copiii din satele sărace ale Moldovei, a organizat spitale, ambulanțe și cantine. A sprijinit Crucea Roșie română și a colaborat cu societățile similare ale Aliaților. Mai mult, a purtat corespondență cu șefi de stat, verii săi, prezentând situația politică a țării, iar cu personalități ale Conferinței de pace de la Paris a vorbit despre oameni, frontiere, drepturi istorice și alianțe.
În materialele propagandistice din războiul alături de Antanta o regăsim pe Regina Maria purtând costumul de soră de caritate, Crucea Roșie fiind sub înaltul său patronaj. În perioada păcii impuse de Puterile Centrale, regina apare fotografiată în costum tradițional românesc semnificând identitatea națională. Sosirea triumfală în București alături de Rege și de Aliați o înfățișează pe suverană purtând uniforma militară, de colonel al Regimentului 4 Roșiori. Fiecare dintre cele trei costume definește o simbolistică națională asociată personalității sale. Nu toate reginele consoarte din anii de război erau reprezentate de presă în aceste trei ipostaze. Prin acordul mediatizării propriei imagini în costum de soră medicală, în veșminte tradiționale românești sau în uniformă militară, Maria a transmis un mesaj politic.
Diana Mandache
Reconstructia identitatii nationale
Razboiale sau ignoranta duc la distrugeri de cladiri care simbolizeaza si identitatea nationala, spiritul unui popor. In sprijinul patrimoniului national dupa primul razboi mondial s-au gasit metode de strangere de fonduri pentru recladirea unor localitati distruse de razboi sau construirea de spitale si scoli.
Societatea ‘Marasti’ milita pentru aceste idealuri, iar prin fondurile obtinute a ridicat o biserica si o scoala ‘Regina Maria’. Cartea postala este tiparita in beneficiul societatii, iar cuvintele Reginei Maria sunt un indemn: „Sa recladim cu dragoste in amintirea celor cazuti aicea”.
‘Cotroceniul regal’, noua mea carte la Bookfest, 24 mai, ora 12.45
Dragii mei, va invit la Bookfest duminica 24 mai de la ora 12:45 unde veti putea rasfoi o noua carte, cu o tema incitanta, bazata pe cercetare in arhive romanesti si americane.
Alaturi de mine vor lua cuvantul Mihai Ghyka si Liviu Mihaiu.
‘COTROCENIUL REGAL’ consemneaza istoria moderna a Palatului, viata familiei regale, precum si cele mai importante evenimente desfasurate la resedinta dinastica, condensand in paginile sale memoria locului, istoria si ambientul. Palatul modern ridicat la sfarsitul secolului XIX a fost destinat sa serveasca drept resedinta oficiala pentru Ferdinand si Maria, un cuplu regal legendar. Nu voi da pasaje din carte aici, mai bine va invit s-o lecturati! Din paginile acestui volum puteti afla:
I. Semnificație: Legendă cu ecou interbelic
II. Carol și Elisabeta in vechile case domnești: Reședință de vară. Întrevederi. Familia. Unicul copil, Principesa Maria. Războiul de independență-Spitalul de la Cotroceni. Oaspeți la încoronarea din 1881.
III. Un Palat nou pentru Ferdinand și Maria: Construcții. Vizită imperială. Primele baluri. Neliniști provocate de boala lui Ferdinand. Ultima călătorie în România a Principelui Alfred de Saxa-Coburg și Gotha. Divergențe cu posibile consecințe dinastice. Un refugiu artistic. Serbări la palat. Wilhelm, Kronprinzul Germaniei. Regele Ferdinand și noua politică pro-Antanta. Consiliul de Coroană din august 1916. Moartea Principelui Mircea. Dinastia în pericol. Tratatul cu Puterile Centrale. Reîntoarcerea. Conferință de presă. Serbările încoronării, invitați la palat. Remodelarea interbelică a reședinței. Cotroceniul în testamentul Regelui Ferdinand.
IV. Amintiri de la Cotroceni: Alice Martineau, grădinăreasa Reginei. Jurnalul lui George Huntington. Philip de Laszlo. Hector Bolitho. Caietele de la Cotroceni: Logodna regala. Dejunuri și dineuri la ‘masa rotunda a Regelui Arthur’. Aniversări ale Principesei Ileana. Moartea Regelui Ferdinand. Ceremonii din vremea Regenței. Din Anglia: Moartea Regelui George al V-lea; Abdicarea Regelui Edward al VIII-lea. Constituția din februarie 1938.
V. La răscruce: Regele Carol al II-lea. Ultimii ani ai Reginei Maria. Consiliul de Coroana din 1939. Palatul in timpul domniei Regelui Mihai I: cutremur, bombardamente, reparatii. Decizii ale regimului comunist. Postscriptum
Curtea Veche Publishing 2015
DIANA MANDACHE: JURNAL DE ISTORIC 